Cheile Galbenei este de departe cel mai frumos , spectaculos dar si greu traseu din Apuseni. Abrupturi de sute de metri, arcade naturale, pesteri ale caror guri se deschid in mijlocul peretilor si cursul tumultuos al apei cu cascade, imense marmite si cateva tunele subterane pe parcurs dau acestei regiuni un aspect de salbaticie fara seaman. Sectorul amonte este cel mai spectaculos, portiunea dintre Izbucul Galbenei si confluenta cu Valea Luncsoara, constituind un canion îngust, marginit de pereti verticali de peste 100 m. Valea Galbenei creeaza jgheaburi si marmite inaccesibile, parcurgând astfel o diferenta de nivel de 100 m pe aproximativ 700 m lungime în linie aeriana. In Cheile Galbenei exista amenajari pentru turisti, constând în portiuni de cabluri de otel si lanturi de sprijin. O ramura a traseului urca deasupra, în peretele stâncos ai cheilor unde exista doua puncte de belvedere suspendate la circa 200 m deasupra firului vaii, care ofera privelisti inedite asupra canionului si asupra peretelui de vizavi înalt de peste 300 m. Sectorul din aval, pâna la confluenta cu Crisul Pietros, numit si Cheile Jgheabului, este de asemenea deosebit de spectaculos prin cascadele din zonele de confluenta cu afluentii de pe partea stânga. Datorita dificultatii si gradului sporit de periculozitate, acest traseu este recomandat doar turistilor cu experienta si conditie fizica buna. Nu se recomanda parcurgerea lui pe vreme rea sau în perioadele de viituri.
Cascada Evantai este situata pe Valea Izbucul Galbenei, fiind cea mai spectaculoasa cascada din zona Cheilor Galbenei. Cascada cade peste o saritoare de circa 10 m, si este de fapt iesirea la suprafata a apei care s-a pierdut circa 100 m mai sus intr-un ponor, ce se continua cu o pestera, prin care apa se strecoara in subteran.
Poiana cu Flori este situata pe versantul ce coboara de sub abruptul Pietrei Galbenei pâna în Valea Galbenei si este constiuita dintr-un grup de poieni ca niste insule în padurea de fag. Meritându-si pe deplin numele, Poiana Florilor este un adevarat paradis în lunile de vara când sute de specii de flori inunda parca pantele însorite, colorându-le viu. Fânetele sunt deosebit de bogate în aceasta zona. În partea de jos a poienii, la marginea drumului forestier pe Valea Galbenei este un izvor cu apa rece, potabila. Peisajul este dominat spre nord de Piatra Galbenei, ale carei abrupturi depasesc 200m.
Izbucul Galbenei este un ochi de apa de circa 7 m diametru, situat la baza unui perete de stânca. Apa putin laptoasa si foarte rece tradeaza lungul traseu subteran pe cai necunoscute pe care aceasta il parcurge pana sa ajunga in izbuc. Din izbuc apa coboara înspumata într-o cascada cu debit mare, indiciu ca aici tâsneste de sub pamânt un adevarat rau cu debit considerabil (de la câtiva metri cubi pe secunda pana la 500 litri), mare si vijelios.

Curcubata Mare sau Varful Bihor este cel mai inalt varf din Muntii Apuseni avand 1849 de metri. Chiar daca acesti munti, la o prima vedere nu impresioneaza prin inaltime atrag totusi un numar impresionant de vizitatori, datorita numarului mare de pesteri: se vehiculeaza cifre impresionante- peste 7000! De pe varf se deschide o larga perpectiva asupra Platoului Padis, Valea Ariesului si chiar asupra Masivului Vladeasa. Aceasta zona cuprinde o mare parte a tinutului cunoscut sub denumirea legendara de Tara Motilor. Este destul de dificil sa alegi o singura trasatura de specificitate a acestei regiuni, deoarece este atat de complexa incat nu se poate incadra intr-un astfel de tipar.